Politica agricola comuna a UE are numeroase obiective. Ea ii ajuta pe agricultori nu doar sa produca alimente, ci si sa protejeze mediul, sa amelioreze bunastarea animalelor si sa sustina comunitati rurale viabile.
Ne concentram pe calitate si sustenabilitate
Politica agricola a UE a evoluat considerabil incepand cu anii 1960, pentru a ajuta agricultorii sa faca fata noilor provocari. Astazi, ea isi propune:
• sa le permita agricultorilor sa produca alimente suficiente, sigure si de foarte buna calitate (cereale, carne, produse lactate, fructe, legume, vin…), sa contribuie la diversificarea economica a zonelor rurale si sa aplice cele mai stricte standarde in materie de protectie a mediului si debunastare a animalelor.
• sa ii ajute pe consumatori sa faca alegeri in cunostinta de cauza, cu ajutorul sistemelor europene voluntare de etichetare a calitatii. Aceste etichete, indicand originea geografica, utilizarea unor metode sau ingrediente traditionale (inclusiv organice) contribuie, de asemenea, lacresterea competitivitatii produselor agricole europene pe pietele internationale.
• sa promoveze inovarea in agricultura si in prelucrarea alimentelor (cu ajutorul proiectelor europene de cercetare), pentru a determina cresterea productivitatii si reducerea efectelor asupra mediului, de exemplu utilizarea subproduselor si a deseurilor agricole pentru a produce energie.
• sa incurajeze relatii comerciale echitabile cu tarile in curs de dezvoltare, prin suspendarea subventiilor la export pentru produsele agricole si prin facilitarea exporturilor tarilor in curs de dezvoltare catre UE.
Actiuni pentru viitor
Printre provocarile viitoare se numara nevoia de dublare a productiei mondiale de alimente, pana in 2050, pentru a face fata cresterii populatiei si cererii consumatorilor de carne, tinand cont, in acelasi timp, de efecteleschimbarilor climatice (pierderea biodiversitatii, deteriorarea solului si a calitatii apei).
Pentru a raspunde atat acestor provocari, cat si asteptarilor cetatenilor europeni, reformele din 2013 ale politicii agricole a UE pun mai mult accent pe:
• practici agricole mai ecologice
• inovare, cercetare si difuzarea cunostintelor
• un sistem mai echitabil de sprijinire a agricultorilor
• un rol mai important acordat agricultorilor.
O parte importanta a bugetului UE
Agricultura este unul din domeniile de activitate in care tarile UE au convenit sa-si puna in comun atat responsabilitatea, cat si o mare parte din finantarea publica. Astfel, cheltuielile agricole nu mai sunt gestionate individual de fiecare tara, ci de UE.
Se pleaca de la ideea ca trebuie sa asiguram aprovizionarea constanta cu alimente sigure pentru toti europenii, in orice tara s-ar afla. In acelasi timp, agricultorii pot beneficia de ajutor pentru a-si moderniza fermele si pentru a face fata unor provocari precum conditiile climatice nefavorabile si crizele de piata.
Ponderea cheltuielilor agricole in bugetul UE a scazut foarte mult (de la aproape 70% in anii 1970 la 40% in prezent). Aceasta evolutie reflecta atat extinderea celorlalte responsabilitati ale UE, cat si economiile generate de reforme. Din 2004 si pana azi, UE a primit in randurile sale 13 noi state, fara ca aderarea acestora sa antreneze o crestere a fondurilor publice alocate agriculturii.