Amplasarea culturii
Rotatia culturii are un rol deosebit de important pentru sporirea productiei de sfecla de zahar. Sfecla de zahar este bine sa se cultive dupa cerealele paioase, in special dupa grau si orz de toamna. Se poate cultiva cu succes dupa leguminoase anuale, cartof de vara si in de ulei, dupa care terenul se poate pregati devreme si in bune conditii.
Atentie! Nu se va cultiva sfecla de zahar dupa porumb, floarea-soarelui, ovaz, rapita, mustar, sorg, iarba de Sudan si nici dupa culturile succesive erbicidate cu substante triazine. Amplasarea culturii intensive de sfecla de zahar se va face in zonele traditionale ale acestei culturi, pe tipurile de sol de tip cernoziom sau pe alte tipuri de sol profunde, fertile, bine structurate, un un pH cuprins intre 6,7 si 8,4. De asemenea, cultura de sfecla de zahar se va amplasa cu prioritate in conditii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic. Se va evita cultivarea sfeclei de zahar dupa ea insasi la mai putin de 4-5 ani, pentru a nu se resimti efectul nefavorabil al oboselii solului sau al transmiterii de boli si daunatori specifici.
Lucrarile de pregatire a solului
Lucrarile de baza ale solului reprezinta elementul tehnologic principal, deoarece creeaza conditii favorabile pentru o buna circulatie si inmagazinare a apei, a unui raport favorabil apa-hrana-aer pentru cresterea plantelor. Araturile de vara si de toamna, care se executa pe solurile mijlocii si grele, se vor face la adancimea de 27-29 cm, cu plugul cu scormonitor in agregat cu grapa stelata; dupa araturile de vara, se vor executa lucrari cu grapa cu discuri, in functie de gradul de imburuienare.
La aratura de vara si de toamna, executata mai devreme, dupa cel putin o discuire, terenul se va nivela inca din toamna cu nivelator sau cu grapa cu discuri prevazuta cu lama nivelatoare. Lucrarea este importanta pentru evitarea stagnarii apei si in mod deosebit pentru asigurarea uniformitatii semanatului, a lucrarilor de intretinere si pentru o buna recoltare a culturilor de sfecla de zahar.
Fertilizarea
Sfecla de zahar este o planta mare consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru o tona de radacini si frunze, realizeaza un consum de 4-5 kg azot, 1,5-2 kg fosfor, 5,5-6 kg potasiu, 2,5 kg calciu si 1,5 kg mangan. Se va folosi in mod deosebit fertilizarea organica a intregii suprafete cu gunoi de grajd, bine fermentat, in doza de 40-50 de tone la hectar, pentru a obtine productii de peste 50 de tone la hectar sfecla de zahar. Fertilizarea organo-minerala echilibrata asigura folosirea eficienta a apei totale din sol (precipitatii si irigatii) si o eficienta economica ridicata a culturii.
Se vor folosi doze de 5 tone la hectar de resturi organice si ingrasaminte complexe de tipul N 180P100K80 sau 30 de tone de gunoi de grajd si N120P80K80. Ingrasamintele cu fosfor, cu potasiu sau complexe cu doua sau trei elemente nutritive se administreaza numai sub aratura de baza. Ingrasamintele cu azot se aplica, in principal, la pregatirea terenului in primavara, pana la 50%, si restul se completeaza pana la o doza recomandata in perioada de vegetatie, cu prasilele I si a II-a mecanice.
Ca fertilizare chimica unica, se recomanda formula N240P80K80 pentru productii de peste 65-75 tone la hectar. Pe terenurile cu pH-ul mai mic de 6,2 se vor aplica amendamente calcaroase, 4-5 tone la hectar, sub forma de praf de var sau 5-6 tone la hectar, fosfogips, incorporate prin aratura adanca. Pe aceste soluri se recomanda aplicarea nitrocalcarului, in doza de 500-600 kg la hectar substanta bruta. Atentie! Nu se va folosi fertilizarea unilaterala cu azot.
Pregatirea patului germinativ
Se va face, de preferinta, cu combinatorul, format din grapa cu colti reglabili + grapa elicoidala + tavalug croschilet, care afaneaza solul la 4-5 cm. Lucrarea se executa imediat la desprimavarare, pentru a asigura strat afanat pe adancimea de semanat si strat tasat sub samanta incorporata in sol, la adancimea de 2-4 cm.
Samanta
Se va acorda o atentie deosebita calitatii semintei, care trebuie sa aiba certificat de calitate si care diferentiaza samanta de la soiurile monogerme cu greutatea a 1.000 de boabe (MMB) de 15-20 grame, de cele plurigerme, care au MMB de 20-35 de grame. Din aceasta cauza, norma de samanta este mai mica la soiurile monogerme. La soiurile monogerme, se poate face semanatul de precizie la distante egale pe rand, de 15-18 cm, ceea ce usureaza foarte mult raritul culturii. Soiurile ce se pot cultiva in tara noastra pot fi gasite in Lista soiurilor si a hibrizilor cultivati in Romania, recomandate pentru fiecare zona a tarii in parte.
Semanatul
Se va executa primavara cat mai devreme, cand se poate intra pe teren si in sol s-a realizat temperatura de 3-4 grade Celsius, pentru ca, in conditiile unui an normal, sa se incheie lucrarea pana in intervalul 20-25 martie. Densitatea optima recomandata este de 250-270 de mii glomerule germinabile si 90-100 mii plante la hectar. Semanatul se va face echidistant, la 45 cm, in cazul semanarii cu semanatoarea cu sau sectii pe suprafetele ce se vor recolta mecanizat si cu semanatoare SPC cu 8 sectii in benzi, dupa schema 45-60-45-45-45-60-45.
Atentie! Semanatoarea va fi echipata cu brazdare patina mica prevazute cu limitatoare de adancime. Discurile distribuitoare vor avea marginea subtiata la 0,8 mm si vor avea 34 de orificii de 1,8 mm pentru soiurile monogerme, 40 de orificii de 2 mm pentru samanta plurigerma. Viteza de semanat va fi in functie de utilajul folosit, in ultima perioada aparand utilaje complexe de semanat sfecla de zahar.
Intretinerea culturii
Deoarece sfecla de zahar este o planta pretentioasa la lucrarile de intretinere, dupa 10-12 zile de la semanat se va aplica o prasila oarba folosind cultivatorul echipat cu cutite-sageata si discuri pentru protectia randurilor. La aparitia primei perechi de frunze adevarate, se va incepe raritul, daca prin controale zilnice se constata ca nu exista pericol de atac al daunatorilor din sol.
Lucrarea de rarit se va termina pana la aparitia celei de-a III-a perechi de frunze adevarate, deoarece orice intarziere duce la pierderi mari de productie, care pot fi pana la 20-25% din productia planificata. Se vor aplica minimum 3 prasile mecanice, care incep de la aparitia randurilor si apoi la un interval de 12-15 zile, si doua prasile manuale, care se pot completa cu un plivit manual al vetrelor infestate de buruieni, in functie de efectul combaterii chimice. Viteza la prasilele mecanice va creste de la 3,8 km/h la prasila I, la 7,2 km/h la prasila a III-a.
Combaterea chimica a buruienilor
Se va face in functie de numarul de buruieni, de speciile existente si de mijloacele mecanice de care dispun cultivatorii. Este recomandat ca acestia sa puna in aplicare tratamentele indicate de specialistii agronomi din fiecare zona a tarii. Lista erbicidelor care pot fi folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de sfecla de zahar se regaseste in CODEX-ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite in Romania la nivelul fiecarui an agricol.
Combaterea bolilor si a daunatorilor
Se face conform indicatiilor primite din partea Laboratorului Ftosanitar Judetean, prin buletinul de avertizare emis la aparitia fiecarei boli sau specii de daunatori. In continutul buletinului se descrie boala sau atacul de daunatori, se mentioneaza substantele chimice care urmeaza a fi folosite in doza si momentul aplicarii, dar si masurile de protectie specifice in executarea acestor tipuri de tratament.
Irigarea culturii
Daca de la semanat pana la 1-10 iunie timpul este secetos, se va aplica o udare de rasarire cu norma de udare de 250-300 metri cubi de apa la hectar. Daca seceta continua, se va aplica o udare cu norma de udare de 500-600 metri cubi de apa la hectar, daca umiditatea solului scade sub 50% IUA (intervalul umiditatii active). Daca in perioada critica, pana la 25 august, in sol se va mentine umiditatea solului sub 50% IUA, se poate aplica prima udare normala intre 1 si 10 iunie, dupa care urmeaza 1-2 udari, cu norma de 600-700 metri cubi de apa la hectar, la interval de 12-15 zile. Daca perioada intre 25 august si pana la recoltare, respectiv luna septembrie, este secetoasa, se poate aplica ultima udare, cu o norma de udare de 500-600 metri cubi de apa la hectar, daca solul este foarte uscat. Norma generala de irigare va fi cuprinsa intre 2.400 si 3.000 de metri cubi de apa la hectar, administrata in 3-4 udari in anii secetosi si 2-3 udari in anii normali din punct de vedere al precipitatiilor.
Recoltarea
Se poate face sub forma semimecanizata, cu dislocatorul, sau mecanizata, cu utilaje de recoltat moderne care recolteaza sfecla de zahar in doua faze, si anume: decoleteaza sfecla si apoi se scot radacinile, care sunt incarcate automat in mijloacele de transport.